MIŞCAREA ESTE TERAPIA UITATĂ

MIŞCAREA = PARTE DIN VINDECARE

Mişcarea este terapia uitată, este parte din vindecare şi parte din tratament!
Acesta nu este un discurs motivaţional. Sunt fapte, sunt ani de studii clinice şi dovezi care arată că mişcarea este parte integrantă din tratamentul recuperării în urma unei operaţii de cancer.
Studii recente arată că riscul de recidivă în cazul unui pacient oconologic după o intervenţie chirurgicală poate fi încetinit şi chiar oprit prin mişcare fizică moderată. Şi nu numai. Mişcarea ajută şi în prevenţie, dar şi în recuperarea mai uşoară şi mai rapidă după o intervenţie chirurgicală.
O persoană cu diagnostic oncologic, cu o intervenţie chirurgicală şi tratamentul aferent, chimioterapie, radioterapie, etc., simte oboseală, apatie, teamă, stări depresive, durere fizică şi multe alte simptome. Gândul la mişcare poate fi în sine dureros. 5000 de paşi sunt un efort supraomenesc. Sună la fel ca urcarea până la Everest Base Camp.
Contrar credinţei populare, mişcarea combate epuizarea. Este esenţială pentru recuperarea mobilităţii. Mişcarea are beneficii psihice dovedite, cum sunt reducerea anxietăţii, îmbunătăţirea somnului şi mai ales, reducerea stărilor depresive.
Alte beneficii dovedite sunt scăderea riscului de tromboză, prevenirea rigiditatăţii articulare şi redarea funcţionalităţii organismului. Nu în ultimul rând, mişcarea îmbunătăţeşte funcţia cardiovasculară.

ASCULTAŢI-VĂ MEDICUL ŞI CORPUL

Mişcarea / sportul în aceste cazuri nu înseamnă neapărat sala de forţă. Decât dacă vă simţiţi în stare. Şi la recomandarea medicului, bineînţeles.
Este vorba de 2,5 – 3 ore de mişcare uşoară, spre medie săptămânal, acest lucru putând însemna şi mers pe jos, dar într-un ritm mai alert. Alte forme recomandate, în funcţie de afecţiune, pot fi yoga, stretching şi mişcări de kinetoterapie specifică.
Pentru că dacă sunteţi cu adevărat atenţi la ceea ce vă spune medicul dumneavoastră (care rareori dă sfaturi din popor sau stă doar la o discuţie amicală), veţi observa că întotdeauna el spune să faceţi mişcare, să nu staţi, ci să fiţi activi. Nu cât să vă epuizaţi, dar neapărat să faceţi mişcare. Totuşi, impactul acestei indicaţii este asimilat unui sfat şi rareori ca parte din tratament.
Din acest motiv, mişcarea este terapia uitată! Dacă vă permite corpul, încercaţi să ieşiţi afară, în natură. Plimbaţi-vă pe dealuri, pe malul lacurilor, parcuri, sau aleile din jurul blocului, oriunde.

PLEDOARIE PENTRU MIŞCAREA FIZICĂ

Peste ocean se derulează un studiu amplu, intitulat CHALLENGE care subliniază necesitatea de a integra exercițiile fizice în îngrijirea cancerului. Deși ghidurile actuale recomandă deja activitatea fizică înainte, în timpul și după tratament, puțini adulți – fie sănătoși, fie diagnosticați cu cancer – îndeplinesc cerințele recomandate de 2,5 ore pe săptămână de activitate de intensitate moderată, cum ar fi mersul rapid.
La nivel mondial există o preocupare în includerea terapiilor fizice în schema de tratament oncologic, astfel ca şi aceste servicii să fie acoperite de asigurarea de sănătate. Pentru că pe măsură ce oncologia continuă să avanseze, exercițiile fizice trebuie să devină o parte standard a îngrijirii.
Dragă pacient oncologic, nu te învinovăţi, nu te supăra pe corpul tău. După un diagnostic de cancer el a trecut prin multe, e greu încercat, dar ajută-l cu răbdare şi iubire. Rezilienţă şi perseverenţă. Mişcarea nu este un lux, este parte integrantă a tratamentului reabilitării. Şi nu te compara cu nimeni. Corpul tău este unic.