Magneziul – viitoarea vitamina D?

Magneziul – viitoarea vitamina D?

Magneziul este pe lista micronutrientilor esentiali, alaturi de alte vitamine si minerale necesare functionarii organismului uman, insa importanta sa este posibil sa fi fost trecuta cu vederea mult timp. Pe langa faptul ca este implicat in peste 300 de reactii enzimatice, rolul său este esențial în sinteza acizilor nucleici, metabolismul energetic și apărarea antioxidantă. De unde apare intrebarea, dar si speranta: este magneziul viitoarea vitamina D?
Ascenderea vitaminei D de la statutul de micronutrient trecut cu vederea la cel de a deveni parte a evaluării de rutină ilustrează cât de ușor pot fi trecuti cu vederea nutrienții cheie. Magneziul pare să urmeze un model similar, cercetările subliniind constant rolul său în sănătatea neurologică și cardiovasculară. Beneficiile sale sunt recunoscute, dar subutilizate, subliniind necesitatea unor studii bine concepute pentru a ghida aplicarea sa în îngrijirea pacienților.
Doza zilnica recomandata (DZR) de magneziu este de 300-400 mg/zi, pe care le putem asimila hrandindu-ne cu alimente bogate în magneziu, cum ar fi legumele cu frunze verzi, leguminoasele, cerealele integrale, nucile și produsele fortificate. Includerea unor astfel de alimente în dieta obișnuită va satisface necesarul general de magneziu în siguranță și eficient, suplimentarea fiind utilizată doar atunci când aportul alimentar este inadecvat și sub supraveghere medicală.

Simptome si afecţiuni legate de deficitul de magneziu

Studiile au arătat că dozele zilnice reduc gradul de depresie și anxietatea. Acest efect poate proveni din rolul magneziului în transformarea triptofanului în serotonină. Beneficiile sale se extind și în medicina somnului, 500 mg/ zi de magneziu îmbunătățesc indicele de severitate al insomniei, eficiența somnului, scurtează latența și restabilește cortizolul și melatonina.
Dincolo de beneficiile neuropsihiatrice, diabeticii de tip 1 suplimentați cu 300 mg/zi au prezentat o progresie redusă a neuropatiei în comparație cu grupul de control. În plus, magneziul a redus frecvența, intensitatea și durata migrenelor cu 41% față de 15,8% cu placebo.
În ceea ce privește sănătatea cardiovasculară, îmbunătățește tensiunea arterială, scade grosimea intimei carotidiene, datele statistice evidențiind o reducere cu 77% a morții subite cardiace la persoanele cu un aport mai mare de magneziu. Suplimentarea a fost, deasemenea, benefică în inhibarea formării trombilor la pacienții cu boală coronariană.
Totusi, deși magneziul poate fi benefic, aportul excesiv poate cauza toxicitate, subliniind necesitatea suplimentării sub supraveghere medicală.

Rezumând beneficiile magneziului pentru organismul uman